Evaluarea la disciplina Limba si literatura română în cadrul examenului national de bacalaureat 2011 Proba E. a)

Introducere

Proba scrisă la Limba si literatura română reprezintă o probă comună pentru elevii de la

toate filierele, profilurile si specializările, cu durata de 180 de minute.

Structura probei scrise la disciplina Limba si literatura română

Proba scrisă este alcătuită din trei subiecte:

1. Subiectul I are ca suport un text literar studiat/ la prima vedere care apartine

unuia dintre genurile: liric, epic, dramatic. Tipuri de itemi: semiobiectivi cu

răspuns scurt si cu răspuns elaborat.

2. Subiectul al II-lea, constând în elaborarea unui text argumentativ, are ca suport

un text de tip aforistic. Subiectul constă într-un item subiectiv de tip eseu liber.

3. Subiectul al III-lea, constând în elaborarea unui eseu structurat, vizează aspecte

de analiză tematică, structurală, stilistică, a operelor studiate ce apartin autorilor

canonici/ speciilor literare mentionate în programa de bacalaureat.

Competente de evaluat la disciplina Limba si literatura română

Prin sustinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, candidatii trebuie să

facă dovada competentelor dobândite în clasele a IX-a – a XII-a, prin raportare la

continuturile parcurse, în conformitate cu programa de bacalaureat la disciplina Limba si

literatura română, aprobată prin OMECTS nr. 4800/ 31.VIII.2010:

- Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare si a formelor exprimării scrise

compatibile cu situatia de comunicare în elaborarea unor texte diverse;

- Identificarea particularitătilor si a functiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor

tipuri de mesaje/ texte;

- Identificarea particularitătilor si a functiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor

tipuri de mesaje/ texte;

- Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite

tipuri de mesaje scrise;

- Utilizarea adecvată a achizitiilor lingvistice în producerea si în receptarea

diverselor texte scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului;

- Identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în

texte la prima vedere;

- Identificarea si analiza principalelor componente de structură, de compozitie si de

limbaj specifice textelor narative, epice si dramatice;

2

- Compararea unor viziuni despre lume, despre conditia umană sau despre artă

reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte;

- Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori si

a propriei experiente de lectură;

- Identificarea si explicarea relatiilor dintre opere literare si contextul cultural în

care au apărut acestea;

- Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc,

prin integrarea si relationarea cunostintelor asimilate;

- Identificarea structurilor argumentative în texte literare si nonliterare studiate sau

la prima vedere;

- Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare si nonliterare studiate

sau la prima vedere;

- Compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor

judecăti proprii

Precizări privind evaluarea probei scrise la disciplina Limba si literatura română

Baremul de corectare si de notare alocă un anumit punctaj fiecărui item.

Punctajul final se obtine prin însumarea celor 90 de puncte (30 de puncte pentru fiecare

tip de subiect) cu cele 10 puncte din oficiu.

Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română în cadrul examenului national de bacalaureat 2011 Proba A

Introducere

Proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orală în limba

română, reprezintă cadrul de evaluare a competentelor de receptare si de producere a

mesajului - în formă scrisă, având ca suport diverse tipuri de text, în conformitate cu

programa scolară, si în formă orală, ca tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ,

argumentativ), cu valorificarea achizitiilor dobândite la disciplina Limba si literatura

română.

Proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română are

ca finalitate evaluarea competentei de comunicare/ exprimare orală într-o situatie de

comunicare specifică, precis determinată.

Structura probei

Subiectul de examen contine un text suport cu următoarele caracteristici:

• acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de texte care să stimuleze interesul

pentru lectură;

• are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viata de zi cu zi;

• constituie un decupaj semnificativ si de sine stătător, de 160-230 de cuvinte (cu o

marjă de 5-10%, reprezentând intervalul necesar întelegerii mesajului textului),

suficient pentru îndeplinirea cerintelor de evaluare formulate;

• se înscrie în reperele precizate de programa de examen si de curriculumul

national;

• este text literar sau nonliterar, “la prima vedere”.

Textul suport este însotit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire

atât la situatia de comunicare, cât si la tema/ mesajul textului dat.

Competente de evaluat

În cadrul probei A se evaluează următoarele competente:

- întelegerea textului

- exprimarea si argumentarea unui punct de vedere

- organizarea discursului

- adaptarea la situatia de comunicare

- utilizarea limbii literare

Nivelurile de competentă sunt descrise în Grila descriptorilor competentei de

comunicare orală în limba română, prin descriptori calitativi, organizati în mod progresiv

care permit evaluarea globală, adecvată scopului criterial al evaluării competentelor

lingvistice.

Precizări privind evaluarea probei

Instrumentul normativ al evaluării competentelor lingvistice de comunicare orală este

Grila descriptorilor competentei de comunicare orală în limba română, pe baza căreia se

evaluează proba.

Examenul national de bacalaureat 2011

Proba A

MODEL

Conformarea fată de un model elaborat de o cultură nu se rezumă la învesmântarea

formelor umane, ci împrumută si aspectul unor interventii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile

craniului sau modificările danturii, machiajele ceremoniale si mutilările religioase, tunsorile sau

coafurile cu semnificatii riguroase sunt numai câteva dintre modalitătile de a actiona asupra

corpului cu scopul de a-l remodela. Aceste interventii nu sunt motivate numai de o estetică

corporală consacrată de traditiile locale. În toate civilizatiile, corpul este considerat suport al fortei

vitale, al sufletului, si devine, din această cauză, obiectul unor interpretări mitice. Tehnicile de

„prefacere” a aspectului vizibil al persoanei au, de cele mai multe ori, menirea de a corecta

formele, de a le oferi semnificatiile profunde precizate de mit. Mărcile corporale, cu functii magice

sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza orice actiune malefică orientată

împotriva persoanei, ci constituie adevărate sisteme de semne care compun aproape un limbaj. Ca

orice limbaj, nici acesta nu are sens decât în interiorul conventiilor care l-au fixat si l-au admis.

(Silviu Angelescu, Portretul literar)

[Citeste cu voce tare textul.]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul

dat:

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil functional îi apartine textul de mai sus? Motivează-ti răspunsul.

c. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi? Sustine, cu argumente, opinia

prezentată.

tirgul universitatilor din strainatate,
Romanian International University Fair
30/31 oct, Bucuresti, Sala Palatului
http://www.riuf.ro/

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2011

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010

Pagina 2 din 7

Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura română

Bacalaureat 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura română ocupă un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.

Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore de examen şi este în conformitate cu prezenta programă de bacalaureat 2010 – 2011.

Evaluarea performanţei în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15 minute.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului (şi) în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/ relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.)

– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri:conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog

– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse

– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)

– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

– exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat

– modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării

– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte

–limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

– expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

1.4. Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise

– texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului

– sens denotativ şi sensuri conotative

– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr

– scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.

– reacţiile receptorului: cititor, ascultător

1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

– componentele şi funcţiile actului de comunicare

– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal

– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

– discursul politic, discursul publicistic

– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere

– temă, motiv/ motive identificat(e) în texte, viziune despre lume a autorului/ a personajelor operei literare

– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite

2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative; particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/ secvenţe narative, tehnici narative; construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje; instanţele comunicării în textul narativ; tipuri de perspectivă narativă; literalitatea; specii epice: basm cult, nuvelă, povestire, roman; registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

– modalităţi de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

– specii dramatice - comedia; o operă dramatică postbelică

– creaţie dramatică şi spectacol

– cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şi punerea în scenă a acestuia (pentru proba orală)

2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic

– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

– sugestie şi ambiguitate

– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

– poezie epică, poezie lirică

– instanţele comunicării în textul poetic

2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte

– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)

2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/ literare

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opere literare şi contextul cultural în care au apărut acestea

– trăsături ale curentelor culturale/ literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere

3.2. Construirea unei viziuni de

– fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate

române)

– perioada veche (formarea conştiinţei istorice)

– curente culturale/ literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul

– perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient; criticismul junimist); b. curente culturale/ literare în secolul XIX – începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului); c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/ literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism, orientări avangardiste; identitate culturală în context european); perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/ literare: postmodernismul)

– curente culturale/ literare româneşti în context european

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale

– logica şi coerenţa mesajului argumentativ

4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

– verbe evaluative, adverbe de mod/ predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare

– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative

– eseul argumentativ

4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii

– textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat

– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară

– eseul structurat, eseul liber

III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

a.LITERATURĂ

Autori canonici:

 Mihai Eminescu

 Ion Creangă

 I.L. Caragiale

 Titu Maiorescu

 Ioan Slavici

 G. Bacovia

 Lucian Blaga

 Tudor Arghezi

 Ion Barbu

 Mihail Sadoveanu

 Liviu Rebreanu

 Camil Petrescu

 G. Călinescu

 E. Lovinescu

 Marin Preda

 Nichita Stănescu

 Marin Sorescu.

Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.

Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/ culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în tabelul de mai sus şi în lista ce urmează:

 proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale speciei narative pe care o ilustrează;

 roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;

 poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;

 dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului şi ale evoluţiei acestuia.

Tematica studiilor de caz şi dezbaterile menţionate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare (reproduse) pe marginea acestora.

b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Niveluri de constituire a mesajului

Notă. Conţinuturile de mai jos vizează:

- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;

- aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

Nivelul fonetic

- pronunţii corecte/ incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;

- cacofonia; hipercorectitudinea;

- pronunţare/ lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie).

Nivelul lexico-semantic

- variante lexicale; câmpuri semantice;

- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică;

- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale;

- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie);

- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor);

- unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii);

- interpretarea sensului cuvintelor în context;

- câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale;

- etimologia populară, hipercorectitudinea;

- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ.

Nivelul morfosintactic

- forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului;

- elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);

- elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative);

- valori stilistice ale coordonării şi subordonării în frază;

- anacolutul.

Nivelul ortografic şi de punctuaţie

- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie);

- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise.

Nivelul stilistico-textual

- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare;

- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă;

- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;

- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare;

- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon;

- stil direct, stil indirect, stil indirect liber;

- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului;

- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare“.

Conf Liceu Arta

Catedra de Arte Vizuale a Liceului de Artă “Carmen Sylva” din Ploiești, organizează în perioada Februarie – Martie 2011, Sesiunea Științifică: Texturile orasului postmodern

Argument:

Senzatia urbană în contemporaneitate este resimtită de către utilizatorii spatiului public ca imagine a alienării si ca metamorfoză a ariilor heterotopice. Pornind dinspre această ipoteză, cu ocazia acestei Sesiuni Stiintfice se urmăreste o re-definire a ideii de spatiu public si totodată se caută identificarea acelei limite permeabile amplasată între zona privată si cea publică, limită posibilă în esentă datorită simbiozei dintre cele două spatii.

Ideea de localism, generată formal de cea a imaginii urbane si de felul în care timpul transcende spatiul public, influentează nu numai dezvoltarea fenomenului artistic ci si tipologia locuirii.

Autorii sunt invitati să dezvolte atât prin imagini reprezentative cât si prin intermediul textului, concepte proprii care se regăsesc în contextul si în simbolismul orasului postmodern si al spatiului care este trăit ca apropriere de către utilizatorii săi.

Informatii generale:

- Sesiunea Stiintifică va cuprinde atât o sectiune dedicată imaginii cât si una dedicată textului, lucrările participanţilor urmând a fi publicate într-un volum dedicat Conferintei;

- Fiecare elev poate participa în calitate de unic autor sau coautor cu cel mult două lucrări;

- Textele vor conţine un număr de maxim 7 pagini si pot avea cel mult trei autori, redactarea lor se va face exclusiv în limba română, conform instrucţiunilor tehnice de redactare, fiecare text incluzând 5 cuvinte cheie si un rezumat de maxim 100 de cuvinte în limba engleză

- Pentru categoria Poster, fiecare autor trebuie si însoteasca reprezentarea grafica de un argument sub forma unui text de maxim 50 de cuvinte;

- Publicarea lucrărilor este condiţionată de acceptarea de către Comitetul Ştiinţific, de redactarea textelor conform instrucţiunilor, de trimiterea acestora pe adresa de e-mail a Conferintei si de respectarea termenelor limită. Cheltuielile cu transportul şi cazarea vor fi suportate de către participanţi

Bibliografie pentru clasa a XII-a

SEMESTRUL I

A. Poezia interbelică

George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu.

1. Studiu de caz: Fronda în literatura interbelică

· texte poetice, fragmente de proză contestatară, manifeste literare aparţinând unor autori precum: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Eugen Ionescu (Nu), N. Steinhard (În genul… tinerilor) s.a.;

· antologii recomandate: Antologia literaturii române de avangardă de Saşa Pană; Poezia

românească de avangardă de Gabriela Duda; Avangarda literară românească de Marin Mincu; Avangarda artistică a secolului XX de Mario de Michelli etc.

B. Curente culturale / literare: modernism vs. tradiţionalism

Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi:

· texte din poeţii studiaţi sau din opera altor poeţi interbelici: Al. Philippide, B. Fundoianu, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş s.a.;

· fragmente din texte de doctrină sau studii legate de temă aparţinând unor istorici, ideologi, eseisti, filozofi, critici si istorici literari interbelici sau contemporani: E. Lovinescu (Istoria civilizaţiei române moderne, Istoria literaturii române contemporane), Stefan Zeletin (Neoliberalismul), G. Călinescu (Tipul firesc de roman), Pompiliu Constantinescu (Tradiţionalism sau modernism?), N. Iorga (Literatura pe care o cere vremea, Tradiţie si inovaţie în artă), Nichifor Crainic (Sensul tradiţiei), Lucian Blaga (Revolta fondului nostru nelatin), Z. Ornea (Tradiţionalism si modernitate în deceniul al treilea), Ov. S. Crohmălniceanu (Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I), D. Micu (Gândirea si gândirismul), Adrian Marino (Modern, modernism, modernitate), Nicolae Manolescu, Despre poezie, Matei Călinescu (Conceptul modern de poezie, Cinci feţe ale modernităţii), Gh. Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernităţii s.a.

C. Curente culturale / literare: orientări avangardiste (prezentare sintetică a avangardei, cu accent pe specificul avangardei românesti)

Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi autorii de la Fronda în literatura interbelică

Plus

Ion Pop, Avangarda în literatura română; Adrian Marino, Dicţionar de idei literare – cap. „Avangarda”).

2. Studiu de caz: Diversitate tematică, stilistică si de viziune în poezia interbelică

Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:

· selecţii din texte literare ale poeţilor interbelici studiaţi;

· istorii literare, eseuri si studii dedicate temei (de exemplu, Ov. S. Crohmălniceanu, op. cit.; N. Manolescu, op. cit.; Mircea Scarlat, Istoria poeziei românesti, vol. III; etc.).

Dezbatere: Identitate culturală în context european

Pentru realizarea dezbaterii, se pot folosi surse precum:

· texte aparţinând unor autori precum: E. Lovinescu (op. cit.), G. Călinescu (cap. Specificul naţional din Istoria literaturii române de la origini până în prezent), Camil

Petrescu (Sufletul naţional), Mihail Ralea (Europeism si tradiţionalism), Liviu Rebreanu

(Specificul naţional, postulat al diferenţierii), Petre Pandrea (Specific naţional si moment

istoric), Emil Cioran (Schimbarea la faţă a României), Mircea Vulcănescu (Dimensiunea

religioasă a existenţei), Lucian Blaga (Spaţiul mioritic), Mircea Eliade (articole legate de temă din vol. Profetism românesc, 1990), Constantin Noica (Sentimentul românesc al fiinţei), Mircea Martin (G. Călinescu si complexele literaturii române), Adrian Marino (Pentru Europa), Sorin Alexandrescu (Paradoxul român), Ioana Pârvulescu (Întoarcere în Bucurestiul interbelic)

sau

autori străini care au scris despre România interbelică (Paul Morand, Bucuresti) s.a.;

· antologii recomandate: Dreptul la memorie (vol. III-IV), de Iordan Chimet; Atitudini si polemici în presa literară interbelică (Universitatea din Bucuresti, 1984) etc.;

· CD-uri despre Bucurestiul interbelic, albume de epocă, albume de artă etc.

3. Studiu de caz: Literatura aservită ideologiei comuniste

Pentru realizarea studiului de caz, se pot folosi:

· selecţii din texte literare ilustrative aparţinând unor autori precum: A. Toma, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Victor Tulbure s.a.;

· antologii recomandate: Poezia unei religii politice de Eugen Negrici; Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii de Marin Niţescu etc.;

· studii: Eugen Negrici, Literatura română sub comunism; Sanda Cordoş, Literatura între revoluţie si reacţiune; Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Reeducare si prigoană; Alexandru Musina, Sinapse etc.

SEMESTRUL II

D. Perioada postbelică

Proză

G. Călinescu, Bietul Ioanide

Marin Preda, Moromeţii, vol. I, II

Mircea Horia Simionescu, Bibliografia generală

Ioan Groşan, O sută de ani de zile la porţile Orientului

Teatru

Marin Sorescu, Răceala

Matei Vişniec, Caii la fereastră

Poezie

Radu Stanca,

Geo Dumitrescu,

Gellu Naum,

Nichita Stănescu,

Leonid Dimov,

Mircea Ivănescu.

4. Studiu de caz: Tipuri de roman în perioada postbelică

Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:

· trimiteri la romane postbelice studiate pe parcursul liceului;

· istorii literare, eseuri si studii dedicate temei (de exemplu: N. Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. II si III; Eugen Simion, Scriitori români de azi; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, vol. I etc.).

E. Curente culturale / literare: postmodernismul

· trimiteri la texte literare de poezie, proză sau dramaturgie aparţinând unor scriitori din generaţiile ’80, ’90, 2000;

· studii teoretice despre postmodernism: de exemplu, Postmodernismul românesc de Mircea Cărtărescu; Postmodernism. Din istoria unei „bătălii“ culturale de Ion Bogdan-Lefter; Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu nouă de Radu G. Ţeposu; Trafic de frontieră. Proza generaţiei ’80 de Adrian Oţoiu; Direcţia ’80 în poezia română de Andrei Bodiu etc.;

· antologii recomandate: Caiete critice, nr. 1-2, 1986 (volum dedicat postmodernismului);

Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice de Gh. Crăciun; Antologia poeziei generaţiei ’80 de Alexandru Musina; Caiete critice, nr. 2-3, 2005 (volum dedicat generaţiei 2000);

5. Studiu de caz: Jurnalul, memoriile - apariţii editoriale după 1990

· memorii si jurnale scrise de autori precum: Mihail Sebastian, Mircea Eliade, N. Steinhardt, I. D. Sârbu, Ion Ioanid, Radu Petrescu, Alice Voinescu, Jeni Acerian, Monica Lovinescu, Ioana Em. Petrescu, Mircea Cărtărescu s.a.;

· eseuri si studii dedicate temei (de exemplu: Ficţiunea jurnalului intim de Eugen Simion,

Literatura română în postceausism, vol. I, de Dan C. Mihăilescu etc.).

6. Studiu de caz: Forme ale istoriei si criticii literare

Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:

· texte care să ilustreze specii precum: istoria literară, monografia, eseul, studiul critic, cronica literară, recenzia etc. ;

· autori recomandaţi: Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Pompiliu Constantinescu, Serban Cioculescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Paul Cornea, Ov. S. Crohmălniceanu, Eugen Negrici, Mihai Zamfir, Mircea Martin, Mircea Zaciu, Ion Pop, Radu G. Ţeposu, Ion Bogdan Lefter s.a.

Păi

Literele romane reprezintă temele anului viitor, la care se adaugă studiile de caz, numerotate cu cifre arabe. Separat, avem şi o dezbatere, despre identitatea culturală a noastră.

Pentru acestea din urmă (studiile de caz şi dezbaterea), bibliografia exacta va fi cunoscută cu 3-4 săptămîni înaintea susţinerii, iar grupele vor fi trase la sorţi, din primele ore.

Pentru temele celelalte, importante sînt istoriile literare şi culturale, doar pentru a fi consultate, nu citite integral :D. În afară de consultat, fiecare dintre aceste istorii literare / culturale, are o prefaţă sau un studiu introductiv, care, aceasta, este obligatorie (date aici în roşu). Antologiile citate intră şi ele la capitolul „de consultat”.

În al doilea rînd, autorii cu care începe semestrul II sînt de citit integral, atunci cînd este menţionat textul lor (ex.: G. Călinescu, Bietul Ioanide scl); în cazul poeţilor (menţionaţi doar cu numele), un număr de două-trei volume, oricare, din creaţia lor, este satisfăcător.

După cum svd, o serie de alţi autori au fost deja discutaţi de-a lungul liceului, ei sînt prezenţi aici pentru recapitulare, textele lor sînt cunoscute din clasele anterioare (Maiorescu, Lovinescu) sau au fost deja amintiţi (Crohmălniceanu, Ţeposu etc.), mai sus, în această bibliografie.

Studiu de caz: Simbolismul european 2.

Realizat de Panaitescu Cristian.

.

Studiu de caz: Simbolismul european 1.

Realizat de Panaitescu Cristian.

Studiu de caz: Simbolismul european

Bibliografie


1. Texte literare?

Arthur Rimbaud, Un anotimp în infern. Iluminarile, trad. de Tascu Gheorghiu, 1979?
Antologia poeziei franceze de la Rimbaud pîna azi, editie de Ion Caraion si Ov. S. Crohmalniceanu, BPT, 1974; din vol. I, poezii de Jean Moréas, Albert Samain, Jules Laforgue, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Lautréamont, Arthur Rimbaud.?
Poezia germana moderna. De la Stefan George la Enzesberger, editie de Petre Stoica, BPT, 1967; din vol. I, poezii de Stefan George, Rainer Maria Rilke.

2. Texte critice?

Lidia Bote, Simbolismul românesc, EPL, 1966, cap. „Sugestia“, p. 299-306; „Teoria simbolului“, p. 272-283?
Matei Calinescu, Conceptul modern de poezie: de la romantism la avangarda, Editura Eminescu, 1972, cap. „Sub semnul liricului“, p. 9-19; cap. „Conceptul simbolist de poezie“, p. 127-140?
Marcel Raymond, De la Baudelaire la suprarealism, trad. de Leonid Dimov, 1970, Cartea I. „Refluxul“, p. 101-170.

Sarcini de lucru:

1. Prezinta trasaturile generale ale simbolismului european.
2. Influentele manifestarilor occidentale asupra celor românesti.
3. Arte poetice si autori reprezentativi.
4. Simbolismul în artele vizuale.
5. Genuri si specii literare în care s-a manifestat simbolismul. Exemplificari.
6. Locul simbolismului în cadrul modernismului.
7. Prezentarea simbolismului francez, belgian francofon, german (reprezentanti, opere, teme).

Evaluare:

– sintetizarea aspectelor principale ale temei (2 p.: 0 p. daca nu este realizat criteriul, 1 p. pentru realizarea partiala a criteriului sau 2 p. pentru realizarea în totalitate a criteriului);
– explicatii / argumente clare si convingatoare pentru exprimarea unor puncte de vedere proprii fata de tema (2 p., acordate pe aceeasi scala: 0 p., 1 p. sau 2 p.);
– trimiteri adecvate la sursele din manual sau la sursele folosite în prezentarea colegilor (1 p.: 0 p.; 0,5 p. sau 1 p.);– originalitate în tratarea temei (1 p.: 0 p.; 0,5 p. sau 1 p.);
– calitatea redactarii (1 p.: 0 p.; 0,5 p. sau 1 p.).– 3 p. din oficiu.

studiu de caz - junimea

ECHIPA SCOLII

turneu semifinal 2010:locu 1

turneu final buzau 2009 : locu 3

Concursul „Să terminăm povestea” ediţia a III-a

　
Calea 13 Septembrie 13
C.P. 42-37, 050711 Bucureşti
Tel.: 40-21 318.24.16
Fax : 40-21 318.24.17
poşta electronică: ulat@iordan.lingv.ro
www.unilat.org


Uniunea Latină, organizaţie interguvernamentală care reuneşte 37 de state cu limbă naţională sau oficială neolatină, printre care şi Republica Moldova, organizează în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România şi cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova concursul internaţional „Sa terminăm povestirea” destinat elevilor de gimnaziu şi de liceu.
Concursul a fost creat de Uniunea Latină în anul 1991 pentru ţările hispanofone membre ale organizaţiei. Începând cu 2007, la iniţiativa Biroului din România al Uniunii Latine, acest concurs a fost extins şi pentru limba română, fiind organizat la Bucureşti şi Chişinău.
Un juriu ales pentru fiecare ţară participantă va alege povestirea câştigătoare. Se va ţine seama de coerenţa textului, de originalitatea, calitatea literară şi limbajul folosit de concurent.
Câştigătorii din fiecare ţară vor beneficia de o călătorie la Roma, cheltuielile de transport şi de sejur fiind suportate de Uniunea Latină.

Bazele concursului
La concurs pot participa elevii din Republica Moldova şi din România având vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani împliniţi în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2010.
Cei care doresc sa participe la concurs vor redacta finalul povestirii „Lecţie deschisă despre scris” de Emil Galaicu Păun.
Continuarea povestirii se va redacta în limba română. Aceasta trebuie să fie originală şi inedită, va fi redactată individual, pe maxim 2 (două) pagini A4, culese la calculator, pe o singură faţă, la interval de două rânduri. Textul pe hârtie şi pe suport electronic se va trimite la Biroul Uniunii Latine.
Se vor trimite 2 exemplare ale povestirii, împreună cu finalul propus de concurent. Fiecare text va fi semnat de concurent, se va indica adresa, numărul de telefon de contact, adresa de email. În cazul minorilor este obligatoriu să se trimită o declaraţie semnată de unul din părinţi sau de tutorele legal, care trebuie să cuprindă datele personale ale acestuia, actul de identitate, precum şi acordul său pentru participarea la concurs a copilului, acest acord însemnând implicit acceptarea regulamentului concursului.
Textele se trimit la sediul fiecărui birou. Pentru România la: Uniunea Latină – Biroul din România, Calea 13 Septembrie 13, 050711 Bucureşti, tel.: 40-21 318.24.16, fax : 40-21 318.24.17, poşta electronică: ulat@lingv.ro, www.unilat.org, pentru Republica Moldova Uniunea Latină – Biroul din Republica Moldova, Str. Sfatul Ţării 18, 2012 Chişinău, tel.: (373 22) 210 761 - fax: (373 22) 210 992, poşta electronică: uniunealatina@mdl.net, www.unilat.org până la data de 15 septembrie 2010. .
Trimiterea originalelor prin poştă electronică nu scuteşte concurenţii de trimiterea unei scrisori de intenţie semnate de aceştia, prin care îşi exprimă dorinţa de a participa la concurs şi faptul că sunt de acord cu regulamentul şi condiţiile concursului. În cazul minorilor această scrisoare va fi trimisă de unul din părinţii concurentului sau de tutorele său legal, în termenii indicaţi în paragraful precedent.
Uniunea Latină nu este răspunzătoare de posibila pierdere sau deteriorare a textelor, nici de eventualele întârzieri sau de alte împrejurări imputabile serviciilor poştale sau unor terţi, care ar putea afecta primirea lucrărilor participante la concurs.
După anunţul public al câştigătorilor, textele nepremiate vor fi distruse, fără a se reclama acest lucru ulterior de către concurenţi. Nu se va coresponda cu semnatarii acestor texte şi nu se va trimite nici o informaţie despre concurs.
Juriul pentru fiecare ţară va fi compus din 3 (trei) membri, unul dintre aceştia fiind un reprezentant al Uniunii Latine. Se va alege din restul membrilor un preşedinte al juriului care să fie o personalitate din lumea artistică şi literară din fiecare ţară participantă. În caz de dezacord votul preşedintelui va fi hotărâtor, putându-se declara concursul nul dacă juriul consideră că nici-o lucrare nu merită să fie premiată. Componenţa juriului nu se va face publică până în ziua acordării premiilor.
Hotărârea juriului va fi fără apel şi se va face publică la 10 octombrie 2010 Uniunea Latină rezervându-şi dreptul să modifice această dată în funcţie de calendarul activităţilor sale. În orice caz hotărârea juriului trebuie sa fie publicată înainte de datele prevăzute pentru călătoria care constituie premiul concursului.
Se va alege un premiant pentru fiecare ţară, care nu poate fi schimbat. Acesta va beneficia de un sejur cultural la Roma în toamna anului 2010. Cheltuielile de transport dus-întors, de sejur (casă şi masă) şi asigurarea medicală vor fi suportate de Uniunea Latină. Juriul naţional va putea acorda şi alte premii.
Autorul povestirii câştigătoare, reprezentat de părinte sau tutore legal, dacă este minor, cedează Uniunii Latine drepturile exclusive asupra reproducerii şi difuzării, comunicării publice şi traducerii în orice limbă a povestirii sale, pentru orice mod de editare, în orice ţară, cu posibilitatea cedării către terţi, pentru durata maximă şi pentru orice modalitate stabilită de legislaţia în vigoare în ţările respective în materie de proprietate intelectuală.
Autorul povestirii câştigătoare se obligă să semneze contractul de editare în termenii stabiliţi de prezentul regulament, în conformitate cu legislaţia în vigoare în fiecare ţară privind proprietatea intelectuală, precum şi contractele şi documentele necesare pentru protecţia drepturilor de exploatare cedate.
Câştigătorul concursului autorizează în mod expres instituţia organizatoare să utilizeze în scopuri publicitare imaginea sa în materiale de prezentare şi în materialele promoţionale pe care aceasta de consideră oportune, precum şi pentru cea mai bună difuzare a lucrării premiate.
Participarea la concurs implică automat totala acceptare, fără nici-o rezervă a acestor condiţii de bază ale concursului, precum şi acordul de a nu retrage lucrarea prezentată în concurs. În eventualitatea oricărui diferend care ar trebui soluţionat pe cale juridică, părţile, renunţând la propria lor legislaţie, se vor supune în mod expres justiţiei române, respectiv moldovene.

Lecţie deschisă despre scris - Emilian GALAICU PĂUN

Marele cartograf are mînă uşoară: desenează în acuarelă pe globul de păpădie — fără a-i frînge tulpiniţa, fără a-i da pe vînt semincioarele — hărţi ale globului pămîntesc — cum arată legenda —, ţinîndu-şi suflarea nu care cumva să provoace stihiile, să modifice relieful — pe harta fizică —, să zburătăcească îngerii — pe harta celestă a norilor —, să tensioneze atmosfera în lume — pe harta politică —, ţările “fiind atît de aproape încît să se vadă-ntre ele, încît să se audă cum latră cîinii, cum cîntă cocoşii dintr-una în cealaltă”. În jurul lui, aşezaţi în cerc ca roza vînturilor, patru călători renumiţi povestesc rînd pe rînd călătoriile lor în Nord, Sud, Est şi Vest, spusele fiecăruia transformîndu-se, sub mîna cartografului, în culoare (pură) şi linie (directorie). Cînd vreunul dintre ei se abate din drum, harta îl urmează cu fidelitate, pînă-n punctul în care, dîndu-şi seama de rătăcirile povestitorului, cartograful strecoară harta fantezistă sub scoarţa terestră a globului de păpădie. O altă hartă răsare încet ca o unghie, cu noiţe cu tot, după ce unghia neagră a căzut demult. În curtea imperială nu creşte decît o singură păpădie; în tot imperiul nu există decît un singur cartograf. “Globul tău e lipsit de viaţă; populează-l”, ordonă împăratul subcerescului. În locul celor patru călători renumiţi, atît de renumiţi încît se confundă cu roza vînturilor, se aşează în cerc ambasadorii imperiului, povestind fiecare despre ţările în care au fost în misiune, spusele lor transformîndu-se în culoare (locală) şi nume (proprii). Vine un moment, însă, cînd fiecare încearcă să exagereze dimensiunile ţărilor în care a reprezentat imperiul subcerescului, să le dea mai multă importanţă, să le supraevalueze resursele materiale şi umane, nu atît din dragoste pentru acestea, cît dintr-un sentiment de autosuficienţă şi mîndrie pentru ţara de origine, astfel că, dacă le-ar urma întocmai descrierile, cartograful ar avea nevoie de un al doilea, ba chiar de un al treilea, al patrulea, al cincilea, al n-ulea glob de păpădie. În curtea imperială nu creşte decît o singură... În tot imperiul nu există decît un singur... Rînd pe rînd, de sub mîna cartografului apar ţări care se uită peste gard în curtea vecinilor şi ţări care se lasă privite prin geamul deschis atunci cînd se pregătesc să se ducă la culcare, ţări deasupra şi ţări pe spate, ţări ca o umbră-n amurg şi ţări ca o umbră în dricul amiezii, ţări ale soarelui-răsare şi ţări ale eclipsei, ţări siameze, frate şi soră, visînd să se întorloace cu alte ţări siameze, soră şi frate, ţări 69, ţări şi ţări. “Globul tău e lipsit de atmosferă, cîrneşte din nas împăratul subcerescului, fă-i-o!” De sub mîna cartografului răsare soarele, urcă pe cer ca un zmeu de hîrtie pînă-n zenit, descreşte în fapt de seară, se preschimbă în umbre, umbrele se trag la faţă...se întunecă... devin una cu noaptea. “Globul tău nu are cer!”, tună împăratul subcerescului. Marele cartograf are mînă uşoară: şterge de pe globul de păpădie, rînd pe rînd, harta sinoptică, harta politică şi harta fizică. “Iată-l!” Împăratul subcerescului nu are nimic în comun cu regele din povestea lui Andersen; el nu crede pe cuvînt. “Nu-l văd, cerul”. “E din cauza norilor”. Abia acum apare copilul din povestea lui Andersen; el este chiar împăratul subcerescului care exclamă: “Un turc!” şi suflă în norul alburiu, urmărind apoi cum sînt duse de vînt ţările cu care avea relaţii de bună vecinătate şi cu care era în război, pe care le rîvnise şi de care nu putea scăpa, în care avea ambasadori în misiune şi din care ambasadorii nu s-au mai întors niciodată, pe semne că vor fi murit demult, în drum spre sau dinspre, cum i se distruge propriul său imperiu, provincie cu provincie, oraş cu oraş, cartier cu cartier, pînă nu rămîne decît o singură semincioară de păpădie care reprezintă curtea imperială în mijlocul căreia un moşneag — seamănă cu Lear — ţine în loc de sceptru o umbrelă de soare, dincolo de orizontul căreia nu a păşit niciodată, şi un cartograf — nu seamănă cu nimeni — ţine o pensulă, mai departe de vîrful căreia nu a călătorit niciodată. Are mînă uşoară...
　　　　　　...nu mai uşoară decît mîna călăului, mare tîmplar al butucului, care ia capul cartografului, nepăsător la ce i se întîmplă şi dacă i se întîmplă lui şi dacă el este cu adevărat cel care este — cum spune tradiţia: “Cine-şi face din nefiinţă cap, şiră-a spinării din viaţă şi coadă din moarte, nu se teme să-l piardă, nici să-şi prindă coada-ntre uşă, cînd iese” —, dintr-o mişcare, tăişul cuţitului despărţindu-l de trunchi ca o fracţie, fără rest. Visul călăului este, însă, împăratul; pe el îl sorb din priviri ochii lui — unul albastru, altul alb, ca două păpădii, cu cele trei hărţi îmbrăcate una peste alta, prima, şi dezbrăcată de tustrele, a doua, înainte totuşi ca împăratul subcerescului să împrăştie norii — care, ori de cîte ori clipesc, decapitează un rege imaginar. De cînd practică acest meşteşug — meseriaş pe cinste, cum scrie la carte: “De ucis, ucide-ntotdeauna cel însărcinat cu uciderea; a ucide-n locul celui însărcinat cu uciderea înseamnă să ciopleşti în locul marelui tîmplar. Dintre cei care cioplesc în locul marelui tîmplar puţini sînt cei care nu-şi rănesc mîinile.” — nu şi-a pătat niciodată mîinile cu sînge nevinovat — scurs pe butuc, revărsîndu-se peste paralelele cercurilor anuale ale trunchiului, intrînd în meridianele urmelor de secure, sîngele desenează hărţi păstoase sau aproape transparente ale unor ţări interioare, ca pentru a-i aminti de caietele sale şcolăreşti, adevărate atlase fanteziste în chinovar şi encre de Chine, de pasiunea lui pentru călătorii (petele de rujeolă de pe obrajii colegului de bancă — viţă împărătească, sînge albastru — erau tot atîtea continente şi arhipelaguri), la care a renunţat pentru totdeauna de dragul literaturii în clipa cînd, lăudîndu-i compunerea, învăţătorul i-a pus în mînă o carte în care citi: “Văzui un trunchi fără de cap, şi-mi pare/ că şi-azi îl văd, şi singur îl văzui/ umblînd şi el ca şi-alţii orişicare./ ţinea de păr în mînă capul lui,/ cum porţi un felinar în mîna vie,/ iar capul ne-a văzut...” —, nu a uitat niciodată să-şi arate respectul cuvenit faţă de cel condamnat la moarte. Din capetele tăiate în tot acest timp ar putea alcătui un alfabet propriu, în care, ţinînd cont de înclinarea balanţei din mîinile legatei la ochi Themis, capetele căzute pe nedrept ar fi vocalele, iar cele căzute pe bună dreptate consoanele, sau poate invers, în tot cazul mesajul fiind unul şi acelaşi, Requiescat in pace! Semnul exclamării seamănă cu Unde-ţi-stau-picioarele-acolo-ţi-va-sta-capul şi nu poate fi decît regele, de dragul căruia călăul şi-a ales meşteşugul de călău, umbră a regelui. De sub poalele umbrelei de soare, împăratul subcerescului îi priveşte cu admiraţie mîinile: “Iată-l pe singurul om al imperiului meu care nu trebuie să dreagă ceea ce a făcut o dată. Mişcările lui sînt precise ca nişte reguli gramaticale. Ultimul retuş, perfect ca o operaţie matematică. Intenţiile duse pînă la capăt. Mîna uşoară...”
　　　　　　...nu mai uşoară decît mîna copilului, unul din cei doi — cartograful şi călăul — mulţi ani înainte, care scrie, aplecat cu tot corpul deasupra caietului, să nu copie colegul de bancă, moştenitorul tronului — pentru care totul s-a hotărît din clipa în care a venit pe lume, după ce i s-a promis cîte-n lună şi-n stele, fără să-l poată ademeni, abia cînd i se turnă cea mai mare minciună dîndu-le crezare şi, vorba din poveste, tăcu şi se născu — o compunere cu tema “Vreau să fiu...”

Studiu de caz: Criticismul junimist: Titu Maiorescu

Bibliografie:
Titu Maiorescu:
 În contra direcţiei de astăzi în cultura română, în Critice, ed. Domnica Filimon, Editura Minerva, 1984, p. 127-135
 Direcţia nouă în poezia şi proza română, ibid., p. 136-187
 Scrierea limbei române, partea IV, în ibid., p. 308-324
 Eminescu şi poeziile sale, ibid.
Despre Junimea
 Iacob Negruzzi, Dicţionarul Junimei, în Amintiri din «Junimea», Scrieri alese, vol. II, BPT, 1970.
 E. Lovinescu: Titu Maiorescu, Editura Minerva, 1972, partea I, cap. XVII, p. 148-172; cap. XX, p. 218-228; partea II, cap. VIII, p. 397-405; cap. XVIII, XIX, p. 486-510
 Z. Ornea, «Junimea» şi jumismul, Editura Eminescu, 1975, cap. Între estetica „legislativă“ şi critica „judecătorească“, p. 382-456; cap. Polemici, p. 585-605; 613-651.

Sarcini de lucru:
1. Descrieţi o şedinţă de-a Junimii din perioada ieşeană.
2. Care au fost principalii adversari ai Junimii?
3. În ce constă teoria „formelor fără fond“?
4. Poate fi aplicată această teorie la realităţile din prezent?
5. Care sînt trăsăturile „noii direcţii“?
6. Menţionaţi cîteva din temele „prelecţiunilor populare“
7. Care sînt domeniile de preocupare ale lui Titu Maiorescu şi care este importanţa spiritului critic junimist pentru cultura română?
Evaluare:
– sintetizarea aspectelor principale ale temei
(2 p.: 0 p. dacă nu este realizat criteriul, 1 p. pentru realizarea parţială a criteriului sau 2 p. pentru realizarea în totalitate a criteriului);
– explicaţii / argumente clare şi convingătoare pentru exprimarea unor puncte de vedere proprii faţă de temă
(2 p., acordate pe aceeaşi scală: 0 p., 1 p. sau 2 p.);
– trimiteri adecvate la sursele din manual sau la sursele folosite în prezentarea colegilor (1 p.: 0 p.; 0,5 p. sau 1 p.);
– originalitate în tratarea temei
(1 p.: 0 p.; 0,5 p. sau 1 p.);
– calitatea redactării
(1 p.: 0 p.; 0,5 p. sau 1 p.).
– 3 p. din oficiu.

Studiu de caz: Rolul literaturii în perioada paşoptistă

Bibliografie
1. Texte literare
 Ion Heliade Rădulescu, Visul, în Versuri şi proză, ed. Vladimir Drimba, Mircea Anghelescu, BPT, 1972, p. 29-42
 Vasile Alecsandri, Baba Cloanţa (http://ro.wikisource.org/wiki/Baba_Cloanta)
 Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul (http://ro.wikisource.org/wiki/Alexandru_Lãpuºneanu)


2. Texte critice
 Mihail Kogălniceanu, „Introducţie la Dacia literară", în Scrieri, ed. Geo Şerban, Editura Tineretului, p. 125-129; „A. Demidofff în Banat, Valahia şi Moldavia – introducţie“, p. 131-139.
 Paul Cornea, Originile romantismului românesc, Editura Polirom, 2008, cap. „Înfăptuirea programului luminist“, p. 223-233; cap. „Instituţionalizarea culturii: cadru şi preocupări“, p. 381-401; cap. „«Ideea naţională» între 1821 şi 1840“, p. 402-445.
 Dicţionarul General al Literaturii Române (coord. Eugen Simion), 2004-2009, pentru autorii de la texte literare, respectiv sarcini de lucru.


3. Presa
în Ion Gheţie, Dicţionarul presei literare româneşti (ediţii: 1979, 1998, 2009) sau în Dicţionarul General al Literaturii Române (coord. Eugen Simion), 2004-2009, descrieri ale publicaţiilor: Courier de Moldavie, Biblioteca românească, Curierul românesc, Albina românească, Alăuta românească, Magazin istoric pentru Dacia, Dacia literară, Gazeta de Transilvania, Pruncul român, Propăşirea, România literară.



Sarcini de lucru:
1. Cînd se încadrează perioada paşoptistă?
2. Care sînt principalele evenimente istorice din cadrul perioadei paşoptiste?
3. Ce funcţii politice au avut, de-a lungul timpului, următoarele personalităţi: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Heliade-Rădulescu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Bălcescu? Care sînt meritele lor literare?
4. Ce legătură există între literatură şi istorie (politică)?
5. Ce contribuţie are folclorul pentru literatura vremii?
6. Literatura – ocupaţie principală sau secundară în epocă?
7. Au fost atinse dezideratele paşoptiste (literare, politice)?


Evaluare:
– sintetizarea aspectelor principale ale temei
(2 p.: 0 p. dacă nu este realizat criteriul, 1 p. pentru realizarea parţială a criteriului sau 2 p. pentru realizarea în totalitate a criteriului);
– explicaţii / argumente clare şi convingătoare pentru exprimarea unor puncte de vedere proprii faţă de temă
(2 p., acordate pe aceeaşi scală: 0 p., 1 p. sau 2 p.);
– trimiteri adecvate la sursele din manual sau la sursele folosite în prezentarea colegilor (1 p.: 0 p.; 0,5 p. sau 1 p.);
– originalitate în tratarea temei
(1 p.: 0 p.; 0,5 p. sau 1 p.);
– calitatea redactării
(1 p.: 0 p.; 0,5 p. sau 1 p.).
– 3 p. din oficiu.