Bibliografie pentru clasa a XII-a

SEMESTRUL I

A. Poezia interbelică

George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu.

1. Studiu de caz: Fronda în literatura interbelică

· texte poetice, fragmente de proză contestatară, manifeste literare aparţinând unor autori precum: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Eugen Ionescu (Nu), N. Steinhard (În genul… tinerilor) s.a.;

· antologii recomandate: Antologia literaturii române de avangardă de Saşa Pană; Poezia

românească de avangardă de Gabriela Duda; Avangarda literară românească de Marin Mincu; Avangarda artistică a secolului XX de Mario de Michelli etc.

B. Curente culturale / literare: modernism vs. tradiţionalism

Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi:

· texte din poeţii studiaţi sau din opera altor poeţi interbelici: Al. Philippide, B. Fundoianu, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş s.a.;

· fragmente din texte de doctrină sau studii legate de temă aparţinând unor istorici, ideologi, eseisti, filozofi, critici si istorici literari interbelici sau contemporani: E. Lovinescu (Istoria civilizaţiei române moderne, Istoria literaturii române contemporane), Stefan Zeletin (Neoliberalismul), G. Călinescu (Tipul firesc de roman), Pompiliu Constantinescu (Tradiţionalism sau modernism?), N. Iorga (Literatura pe care o cere vremea, Tradiţie si inovaţie în artă), Nichifor Crainic (Sensul tradiţiei), Lucian Blaga (Revolta fondului nostru nelatin), Z. Ornea (Tradiţionalism si modernitate în deceniul al treilea), Ov. S. Crohmălniceanu (Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I), D. Micu (Gândirea si gândirismul), Adrian Marino (Modern, modernism, modernitate), Nicolae Manolescu, Despre poezie, Matei Călinescu (Conceptul modern de poezie, Cinci feţe ale modernităţii), Gh. Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernităţii s.a.

C. Curente culturale / literare: orientări avangardiste (prezentare sintetică a avangardei, cu accent pe specificul avangardei românesti)

Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi autorii de la Fronda în literatura interbelică

Plus

Ion Pop, Avangarda în literatura română; Adrian Marino, Dicţionar de idei literare – cap. „Avangarda”).

2. Studiu de caz: Diversitate tematică, stilistică si de viziune în poezia interbelică

Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:

· selecţii din texte literare ale poeţilor interbelici studiaţi;

· istorii literare, eseuri si studii dedicate temei (de exemplu, Ov. S. Crohmălniceanu, op. cit.; N. Manolescu, op. cit.; Mircea Scarlat, Istoria poeziei românesti, vol. III; etc.).

Dezbatere: Identitate culturală în context european

Pentru realizarea dezbaterii, se pot folosi surse precum:

· texte aparţinând unor autori precum: E. Lovinescu (op. cit.), G. Călinescu (cap. Specificul naţional din Istoria literaturii române de la origini până în prezent), Camil

Petrescu (Sufletul naţional), Mihail Ralea (Europeism si tradiţionalism), Liviu Rebreanu

(Specificul naţional, postulat al diferenţierii), Petre Pandrea (Specific naţional si moment

istoric), Emil Cioran (Schimbarea la faţă a României), Mircea Vulcănescu (Dimensiunea

religioasă a existenţei), Lucian Blaga (Spaţiul mioritic), Mircea Eliade (articole legate de temă din vol. Profetism românesc, 1990), Constantin Noica (Sentimentul românesc al fiinţei), Mircea Martin (G. Călinescu si complexele literaturii române), Adrian Marino (Pentru Europa), Sorin Alexandrescu (Paradoxul român), Ioana Pârvulescu (Întoarcere în Bucurestiul interbelic)

sau

autori străini care au scris despre România interbelică (Paul Morand, Bucuresti) s.a.;

· antologii recomandate: Dreptul la memorie (vol. III-IV), de Iordan Chimet; Atitudini si polemici în presa literară interbelică (Universitatea din Bucuresti, 1984) etc.;

· CD-uri despre Bucurestiul interbelic, albume de epocă, albume de artă etc.

3. Studiu de caz: Literatura aservită ideologiei comuniste

Pentru realizarea studiului de caz, se pot folosi:

· selecţii din texte literare ilustrative aparţinând unor autori precum: A. Toma, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Victor Tulbure s.a.;

· antologii recomandate: Poezia unei religii politice de Eugen Negrici; Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii de Marin Niţescu etc.;

· studii: Eugen Negrici, Literatura română sub comunism; Sanda Cordoş, Literatura între revoluţie si reacţiune; Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Reeducare si prigoană; Alexandru Musina, Sinapse etc.

SEMESTRUL II

D. Perioada postbelică

Proză

G. Călinescu, Bietul Ioanide

Marin Preda, Moromeţii, vol. I, II

Mircea Horia Simionescu, Bibliografia generală

Ioan Groşan, O sută de ani de zile la porţile Orientului

Teatru

Marin Sorescu, Răceala

Matei Vişniec, Caii la fereastră

Poezie

Radu Stanca,

Geo Dumitrescu,

Gellu Naum,

Nichita Stănescu,

Leonid Dimov,

Mircea Ivănescu.

4. Studiu de caz: Tipuri de roman în perioada postbelică

Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:

· trimiteri la romane postbelice studiate pe parcursul liceului;

· istorii literare, eseuri si studii dedicate temei (de exemplu: N. Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. II si III; Eugen Simion, Scriitori români de azi; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, vol. I etc.).

E. Curente culturale / literare: postmodernismul

· trimiteri la texte literare de poezie, proză sau dramaturgie aparţinând unor scriitori din generaţiile ’80, ’90, 2000;

· studii teoretice despre postmodernism: de exemplu, Postmodernismul românesc de Mircea Cărtărescu; Postmodernism. Din istoria unei „bătălii“ culturale de Ion Bogdan-Lefter; Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu nouă de Radu G. Ţeposu; Trafic de frontieră. Proza generaţiei ’80 de Adrian Oţoiu; Direcţia ’80 în poezia română de Andrei Bodiu etc.;

· antologii recomandate: Caiete critice, nr. 1-2, 1986 (volum dedicat postmodernismului);

Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice de Gh. Crăciun; Antologia poeziei generaţiei ’80 de Alexandru Musina; Caiete critice, nr. 2-3, 2005 (volum dedicat generaţiei 2000);

5. Studiu de caz: Jurnalul, memoriile - apariţii editoriale după 1990

· memorii si jurnale scrise de autori precum: Mihail Sebastian, Mircea Eliade, N. Steinhardt, I. D. Sârbu, Ion Ioanid, Radu Petrescu, Alice Voinescu, Jeni Acerian, Monica Lovinescu, Ioana Em. Petrescu, Mircea Cărtărescu s.a.;

· eseuri si studii dedicate temei (de exemplu: Ficţiunea jurnalului intim de Eugen Simion,

Literatura română în postceausism, vol. I, de Dan C. Mihăilescu etc.).

6. Studiu de caz: Forme ale istoriei si criticii literare

Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:

· texte care să ilustreze specii precum: istoria literară, monografia, eseul, studiul critic, cronica literară, recenzia etc. ;

· autori recomandaţi: Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Pompiliu Constantinescu, Serban Cioculescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Paul Cornea, Ov. S. Crohmălniceanu, Eugen Negrici, Mihai Zamfir, Mircea Martin, Mircea Zaciu, Ion Pop, Radu G. Ţeposu, Ion Bogdan Lefter s.a.

Păi

Literele romane reprezintă temele anului viitor, la care se adaugă studiile de caz, numerotate cu cifre arabe. Separat, avem şi o dezbatere, despre identitatea culturală a noastră.

Pentru acestea din urmă (studiile de caz şi dezbaterea), bibliografia exacta va fi cunoscută cu 3-4 săptămîni înaintea susţinerii, iar grupele vor fi trase la sorţi, din primele ore.

Pentru temele celelalte, importante sînt istoriile literare şi culturale, doar pentru a fi consultate, nu citite integral :D. În afară de consultat, fiecare dintre aceste istorii literare / culturale, are o prefaţă sau un studiu introductiv, care, aceasta, este obligatorie (date aici în roşu). Antologiile citate intră şi ele la capitolul „de consultat”.

În al doilea rînd, autorii cu care începe semestrul II sînt de citit integral, atunci cînd este menţionat textul lor (ex.: G. Călinescu, Bietul Ioanide scl); în cazul poeţilor (menţionaţi doar cu numele), un număr de două-trei volume, oricare, din creaţia lor, este satisfăcător.

După cum svd, o serie de alţi autori au fost deja discutaţi de-a lungul liceului, ei sînt prezenţi aici pentru recapitulare, textele lor sînt cunoscute din clasele anterioare (Maiorescu, Lovinescu) sau au fost deja amintiţi (Crohmălniceanu, Ţeposu etc.), mai sus, în această bibliografie.