Evaluarea la disciplina Limba si literatura română în cadrul examenului national de bacalaureat 2011 Proba E. a)

Introducere

Proba scrisă la Limba si literatura română reprezintă o probă comună pentru elevii de la

toate filierele, profilurile si specializările, cu durata de 180 de minute.

Structura probei scrise la disciplina Limba si literatura română

Proba scrisă este alcătuită din trei subiecte:

1. Subiectul I are ca suport un text literar studiat/ la prima vedere care apartine

unuia dintre genurile: liric, epic, dramatic. Tipuri de itemi: semiobiectivi cu

răspuns scurt si cu răspuns elaborat.

2. Subiectul al II-lea, constând în elaborarea unui text argumentativ, are ca suport

un text de tip aforistic. Subiectul constă într-un item subiectiv de tip eseu liber.

3. Subiectul al III-lea, constând în elaborarea unui eseu structurat, vizează aspecte

de analiză tematică, structurală, stilistică, a operelor studiate ce apartin autorilor

canonici/ speciilor literare mentionate în programa de bacalaureat.

Competente de evaluat la disciplina Limba si literatura română

Prin sustinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, candidatii trebuie să

facă dovada competentelor dobândite în clasele a IX-a – a XII-a, prin raportare la

continuturile parcurse, în conformitate cu programa de bacalaureat la disciplina Limba si

literatura română, aprobată prin OMECTS nr. 4800/ 31.VIII.2010:

- Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare si a formelor exprimării scrise

compatibile cu situatia de comunicare în elaborarea unor texte diverse;

- Identificarea particularitătilor si a functiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor

tipuri de mesaje/ texte;

- Identificarea particularitătilor si a functiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor

tipuri de mesaje/ texte;

- Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite

tipuri de mesaje scrise;

- Utilizarea adecvată a achizitiilor lingvistice în producerea si în receptarea

diverselor texte scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului;

- Identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în

texte la prima vedere;

- Identificarea si analiza principalelor componente de structură, de compozitie si de

limbaj specifice textelor narative, epice si dramatice;

2

- Compararea unor viziuni despre lume, despre conditia umană sau despre artă

reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte;

- Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori si

a propriei experiente de lectură;

- Identificarea si explicarea relatiilor dintre opere literare si contextul cultural în

care au apărut acestea;

- Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc,

prin integrarea si relationarea cunostintelor asimilate;

- Identificarea structurilor argumentative în texte literare si nonliterare studiate sau

la prima vedere;

- Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare si nonliterare studiate

sau la prima vedere;

- Compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor

judecăti proprii

Precizări privind evaluarea probei scrise la disciplina Limba si literatura română

Baremul de corectare si de notare alocă un anumit punctaj fiecărui item.

Punctajul final se obtine prin însumarea celor 90 de puncte (30 de puncte pentru fiecare

tip de subiect) cu cele 10 puncte din oficiu.

Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română în cadrul examenului national de bacalaureat 2011 Proba A

Introducere

Proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orală în limba

română, reprezintă cadrul de evaluare a competentelor de receptare si de producere a

mesajului - în formă scrisă, având ca suport diverse tipuri de text, în conformitate cu

programa scolară, si în formă orală, ca tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ,

argumentativ), cu valorificarea achizitiilor dobândite la disciplina Limba si literatura

română.

Proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română are

ca finalitate evaluarea competentei de comunicare/ exprimare orală într-o situatie de

comunicare specifică, precis determinată.

Structura probei

Subiectul de examen contine un text suport cu următoarele caracteristici:

• acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de texte care să stimuleze interesul

pentru lectură;

• are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viata de zi cu zi;

• constituie un decupaj semnificativ si de sine stătător, de 160-230 de cuvinte (cu o

marjă de 5-10%, reprezentând intervalul necesar întelegerii mesajului textului),

suficient pentru îndeplinirea cerintelor de evaluare formulate;

• se înscrie în reperele precizate de programa de examen si de curriculumul

national;

• este text literar sau nonliterar, “la prima vedere”.

Textul suport este însotit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire

atât la situatia de comunicare, cât si la tema/ mesajul textului dat.

Competente de evaluat

În cadrul probei A se evaluează următoarele competente:

- întelegerea textului

- exprimarea si argumentarea unui punct de vedere

- organizarea discursului

- adaptarea la situatia de comunicare

- utilizarea limbii literare

Nivelurile de competentă sunt descrise în Grila descriptorilor competentei de

comunicare orală în limba română, prin descriptori calitativi, organizati în mod progresiv

care permit evaluarea globală, adecvată scopului criterial al evaluării competentelor

lingvistice.

Precizări privind evaluarea probei

Instrumentul normativ al evaluării competentelor lingvistice de comunicare orală este

Grila descriptorilor competentei de comunicare orală în limba română, pe baza căreia se

evaluează proba.

Examenul national de bacalaureat 2011

Proba A

MODEL

Conformarea fată de un model elaborat de o cultură nu se rezumă la învesmântarea

formelor umane, ci împrumută si aspectul unor interventii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile

craniului sau modificările danturii, machiajele ceremoniale si mutilările religioase, tunsorile sau

coafurile cu semnificatii riguroase sunt numai câteva dintre modalitătile de a actiona asupra

corpului cu scopul de a-l remodela. Aceste interventii nu sunt motivate numai de o estetică

corporală consacrată de traditiile locale. În toate civilizatiile, corpul este considerat suport al fortei

vitale, al sufletului, si devine, din această cauză, obiectul unor interpretări mitice. Tehnicile de

„prefacere” a aspectului vizibil al persoanei au, de cele mai multe ori, menirea de a corecta

formele, de a le oferi semnificatiile profunde precizate de mit. Mărcile corporale, cu functii magice

sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza orice actiune malefică orientată

împotriva persoanei, ci constituie adevărate sisteme de semne care compun aproape un limbaj. Ca

orice limbaj, nici acesta nu are sens decât în interiorul conventiilor care l-au fixat si l-au admis.

(Silviu Angelescu, Portretul literar)

[Citeste cu voce tare textul.]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul

dat:

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil functional îi apartine textul de mai sus? Motivează-ti răspunsul.

c. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi? Sustine, cu argumente, opinia

prezentată.

tirgul universitatilor din strainatate,
Romanian International University Fair
30/31 oct, Bucuresti, Sala Palatului
http://www.riuf.ro/

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ BACALAUREAT 2011

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII.2010

Pagina 2 din 7

Programa de examen pentru disciplina Limba si literatura română

Bacalaureat 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura română ocupă un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.

Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore de examen şi este în conformitate cu prezenta programă de bacalaureat 2010 – 2011.

Evaluarea performanţei în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15 minute.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului (şi) în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/ relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.)

– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri:conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog

– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse

– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)

– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

– exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat

– modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării

– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte

–limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

– expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

1.4. Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise

– texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului

– sens denotativ şi sensuri conotative

– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr

– scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.

– reacţiile receptorului: cititor, ascultător

1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

– componentele şi funcţiile actului de comunicare

– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal

– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

– discursul politic, discursul publicistic

– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere

– temă, motiv/ motive identificat(e) în texte, viziune despre lume a autorului/ a personajelor operei literare

– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite

2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative; particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/ secvenţe narative, tehnici narative; construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje; instanţele comunicării în textul narativ; tipuri de perspectivă narativă; literalitatea; specii epice: basm cult, nuvelă, povestire, roman; registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

– modalităţi de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

– specii dramatice - comedia; o operă dramatică postbelică

– creaţie dramatică şi spectacol

– cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şi punerea în scenă a acestuia (pentru proba orală)

2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic

– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

– sugestie şi ambiguitate

– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

– poezie epică, poezie lirică

– instanţele comunicării în textul poetic

2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte

– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)

2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/ literare

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opere literare şi contextul cultural în care au apărut acestea

– trăsături ale curentelor culturale/ literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere

3.2. Construirea unei viziuni de

– fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate

române)

– perioada veche (formarea conştiinţei istorice)

– curente culturale/ literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul

– perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient; criticismul junimist); b. curente culturale/ literare în secolul XIX – începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului); c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/ literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism, orientări avangardiste; identitate culturală în context european); perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/ literare: postmodernismul)

– curente culturale/ literare româneşti în context european

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale

– logica şi coerenţa mesajului argumentativ

4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

– verbe evaluative, adverbe de mod/ predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare

– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative

– eseul argumentativ

4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii

– textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat

– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară

– eseul structurat, eseul liber

III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

a.LITERATURĂ

Autori canonici:

 Mihai Eminescu

 Ion Creangă

 I.L. Caragiale

 Titu Maiorescu

 Ioan Slavici

 G. Bacovia

 Lucian Blaga

 Tudor Arghezi

 Ion Barbu

 Mihail Sadoveanu

 Liviu Rebreanu

 Camil Petrescu

 G. Călinescu

 E. Lovinescu

 Marin Preda

 Nichita Stănescu

 Marin Sorescu.

Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.

Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/ culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în tabelul de mai sus şi în lista ce urmează:

 proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale speciei narative pe care o ilustrează;

 roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;

 poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia;

 dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului şi ale evoluţiei acestuia.

Tematica studiilor de caz şi dezbaterile menţionate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare (reproduse) pe marginea acestora.

b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Niveluri de constituire a mesajului

Notă. Conţinuturile de mai jos vizează:

- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;

- aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

Nivelul fonetic

- pronunţii corecte/ incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;

- cacofonia; hipercorectitudinea;

- pronunţare/ lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie).

Nivelul lexico-semantic

- variante lexicale; câmpuri semantice;

- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică;

- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale;

- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie);

- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor);

- unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii);

- interpretarea sensului cuvintelor în context;

- câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale;

- etimologia populară, hipercorectitudinea;

- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ.

Nivelul morfosintactic

- forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului;

- elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);

- elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative);

- valori stilistice ale coordonării şi subordonării în frază;

- anacolutul.

Nivelul ortografic şi de punctuaţie

- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie);

- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise.

Nivelul stilistico-textual

- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare;

- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă;

- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;

- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare;

- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon;

- stil direct, stil indirect, stil indirect liber;

- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului;

- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare“.

Conf Liceu Arta

Catedra de Arte Vizuale a Liceului de Artă “Carmen Sylva” din Ploiești, organizează în perioada Februarie – Martie 2011, Sesiunea Științifică: Texturile orasului postmodern

Argument:

Senzatia urbană în contemporaneitate este resimtită de către utilizatorii spatiului public ca imagine a alienării si ca metamorfoză a ariilor heterotopice. Pornind dinspre această ipoteză, cu ocazia acestei Sesiuni Stiintfice se urmăreste o re-definire a ideii de spatiu public si totodată se caută identificarea acelei limite permeabile amplasată între zona privată si cea publică, limită posibilă în esentă datorită simbiozei dintre cele două spatii.

Ideea de localism, generată formal de cea a imaginii urbane si de felul în care timpul transcende spatiul public, influentează nu numai dezvoltarea fenomenului artistic ci si tipologia locuirii.

Autorii sunt invitati să dezvolte atât prin imagini reprezentative cât si prin intermediul textului, concepte proprii care se regăsesc în contextul si în simbolismul orasului postmodern si al spatiului care este trăit ca apropriere de către utilizatorii săi.

Informatii generale:

- Sesiunea Stiintifică va cuprinde atât o sectiune dedicată imaginii cât si una dedicată textului, lucrările participanţilor urmând a fi publicate într-un volum dedicat Conferintei;

- Fiecare elev poate participa în calitate de unic autor sau coautor cu cel mult două lucrări;

- Textele vor conţine un număr de maxim 7 pagini si pot avea cel mult trei autori, redactarea lor se va face exclusiv în limba română, conform instrucţiunilor tehnice de redactare, fiecare text incluzând 5 cuvinte cheie si un rezumat de maxim 100 de cuvinte în limba engleză

- Pentru categoria Poster, fiecare autor trebuie si însoteasca reprezentarea grafica de un argument sub forma unui text de maxim 50 de cuvinte;

- Publicarea lucrărilor este condiţionată de acceptarea de către Comitetul Ştiinţific, de redactarea textelor conform instrucţiunilor, de trimiterea acestora pe adresa de e-mail a Conferintei si de respectarea termenelor limită. Cheltuielile cu transportul şi cazarea vor fi suportate de către participanţi

Bibliografie pentru clasa a XII-a

SEMESTRUL I

A. Poezia interbelică

George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu.

1. Studiu de caz: Fronda în literatura interbelică

· texte poetice, fragmente de proză contestatară, manifeste literare aparţinând unor autori precum: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Eugen Ionescu (Nu), N. Steinhard (În genul… tinerilor) s.a.;

· antologii recomandate: Antologia literaturii române de avangardă de Saşa Pană; Poezia

românească de avangardă de Gabriela Duda; Avangarda literară românească de Marin Mincu; Avangarda artistică a secolului XX de Mario de Michelli etc.

B. Curente culturale / literare: modernism vs. tradiţionalism

Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi:

· texte din poeţii studiaţi sau din opera altor poeţi interbelici: Al. Philippide, B. Fundoianu, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş s.a.;

· fragmente din texte de doctrină sau studii legate de temă aparţinând unor istorici, ideologi, eseisti, filozofi, critici si istorici literari interbelici sau contemporani: E. Lovinescu (Istoria civilizaţiei române moderne, Istoria literaturii române contemporane), Stefan Zeletin (Neoliberalismul), G. Călinescu (Tipul firesc de roman), Pompiliu Constantinescu (Tradiţionalism sau modernism?), N. Iorga (Literatura pe care o cere vremea, Tradiţie si inovaţie în artă), Nichifor Crainic (Sensul tradiţiei), Lucian Blaga (Revolta fondului nostru nelatin), Z. Ornea (Tradiţionalism si modernitate în deceniul al treilea), Ov. S. Crohmălniceanu (Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I), D. Micu (Gândirea si gândirismul), Adrian Marino (Modern, modernism, modernitate), Nicolae Manolescu, Despre poezie, Matei Călinescu (Conceptul modern de poezie, Cinci feţe ale modernităţii), Gh. Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernităţii s.a.

C. Curente culturale / literare: orientări avangardiste (prezentare sintetică a avangardei, cu accent pe specificul avangardei românesti)

Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi autorii de la Fronda în literatura interbelică

Plus

Ion Pop, Avangarda în literatura română; Adrian Marino, Dicţionar de idei literare – cap. „Avangarda”).

2. Studiu de caz: Diversitate tematică, stilistică si de viziune în poezia interbelică

Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:

· selecţii din texte literare ale poeţilor interbelici studiaţi;

· istorii literare, eseuri si studii dedicate temei (de exemplu, Ov. S. Crohmălniceanu, op. cit.; N. Manolescu, op. cit.; Mircea Scarlat, Istoria poeziei românesti, vol. III; etc.).

Dezbatere: Identitate culturală în context european

Pentru realizarea dezbaterii, se pot folosi surse precum:

· texte aparţinând unor autori precum: E. Lovinescu (op. cit.), G. Călinescu (cap. Specificul naţional din Istoria literaturii române de la origini până în prezent), Camil

Petrescu (Sufletul naţional), Mihail Ralea (Europeism si tradiţionalism), Liviu Rebreanu

(Specificul naţional, postulat al diferenţierii), Petre Pandrea (Specific naţional si moment

istoric), Emil Cioran (Schimbarea la faţă a României), Mircea Vulcănescu (Dimensiunea

religioasă a existenţei), Lucian Blaga (Spaţiul mioritic), Mircea Eliade (articole legate de temă din vol. Profetism românesc, 1990), Constantin Noica (Sentimentul românesc al fiinţei), Mircea Martin (G. Călinescu si complexele literaturii române), Adrian Marino (Pentru Europa), Sorin Alexandrescu (Paradoxul român), Ioana Pârvulescu (Întoarcere în Bucurestiul interbelic)

sau

autori străini care au scris despre România interbelică (Paul Morand, Bucuresti) s.a.;

· antologii recomandate: Dreptul la memorie (vol. III-IV), de Iordan Chimet; Atitudini si polemici în presa literară interbelică (Universitatea din Bucuresti, 1984) etc.;

· CD-uri despre Bucurestiul interbelic, albume de epocă, albume de artă etc.

3. Studiu de caz: Literatura aservită ideologiei comuniste

Pentru realizarea studiului de caz, se pot folosi:

· selecţii din texte literare ilustrative aparţinând unor autori precum: A. Toma, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Victor Tulbure s.a.;

· antologii recomandate: Poezia unei religii politice de Eugen Negrici; Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii de Marin Niţescu etc.;

· studii: Eugen Negrici, Literatura română sub comunism; Sanda Cordoş, Literatura între revoluţie si reacţiune; Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Reeducare si prigoană; Alexandru Musina, Sinapse etc.

SEMESTRUL II

D. Perioada postbelică

Proză

G. Călinescu, Bietul Ioanide

Marin Preda, Moromeţii, vol. I, II

Mircea Horia Simionescu, Bibliografia generală

Ioan Groşan, O sută de ani de zile la porţile Orientului

Teatru

Marin Sorescu, Răceala

Matei Vişniec, Caii la fereastră

Poezie

Radu Stanca,

Geo Dumitrescu,

Gellu Naum,

Nichita Stănescu,

Leonid Dimov,

Mircea Ivănescu.

4. Studiu de caz: Tipuri de roman în perioada postbelică

Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:

· trimiteri la romane postbelice studiate pe parcursul liceului;

· istorii literare, eseuri si studii dedicate temei (de exemplu: N. Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. II si III; Eugen Simion, Scriitori români de azi; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, vol. I etc.).

E. Curente culturale / literare: postmodernismul

· trimiteri la texte literare de poezie, proză sau dramaturgie aparţinând unor scriitori din generaţiile ’80, ’90, 2000;

· studii teoretice despre postmodernism: de exemplu, Postmodernismul românesc de Mircea Cărtărescu; Postmodernism. Din istoria unei „bătălii“ culturale de Ion Bogdan-Lefter; Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu nouă de Radu G. Ţeposu; Trafic de frontieră. Proza generaţiei ’80 de Adrian Oţoiu; Direcţia ’80 în poezia română de Andrei Bodiu etc.;

· antologii recomandate: Caiete critice, nr. 1-2, 1986 (volum dedicat postmodernismului);

Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice de Gh. Crăciun; Antologia poeziei generaţiei ’80 de Alexandru Musina; Caiete critice, nr. 2-3, 2005 (volum dedicat generaţiei 2000);

5. Studiu de caz: Jurnalul, memoriile - apariţii editoriale după 1990

· memorii si jurnale scrise de autori precum: Mihail Sebastian, Mircea Eliade, N. Steinhardt, I. D. Sârbu, Ion Ioanid, Radu Petrescu, Alice Voinescu, Jeni Acerian, Monica Lovinescu, Ioana Em. Petrescu, Mircea Cărtărescu s.a.;

· eseuri si studii dedicate temei (de exemplu: Ficţiunea jurnalului intim de Eugen Simion,

Literatura română în postceausism, vol. I, de Dan C. Mihăilescu etc.).

6. Studiu de caz: Forme ale istoriei si criticii literare

Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:

· texte care să ilustreze specii precum: istoria literară, monografia, eseul, studiul critic, cronica literară, recenzia etc. ;

· autori recomandaţi: Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Pompiliu Constantinescu, Serban Cioculescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Paul Cornea, Ov. S. Crohmălniceanu, Eugen Negrici, Mihai Zamfir, Mircea Martin, Mircea Zaciu, Ion Pop, Radu G. Ţeposu, Ion Bogdan Lefter s.a.

Păi

Literele romane reprezintă temele anului viitor, la care se adaugă studiile de caz, numerotate cu cifre arabe. Separat, avem şi o dezbatere, despre identitatea culturală a noastră.

Pentru acestea din urmă (studiile de caz şi dezbaterea), bibliografia exacta va fi cunoscută cu 3-4 săptămîni înaintea susţinerii, iar grupele vor fi trase la sorţi, din primele ore.

Pentru temele celelalte, importante sînt istoriile literare şi culturale, doar pentru a fi consultate, nu citite integral :D. În afară de consultat, fiecare dintre aceste istorii literare / culturale, are o prefaţă sau un studiu introductiv, care, aceasta, este obligatorie (date aici în roşu). Antologiile citate intră şi ele la capitolul „de consultat”.

În al doilea rînd, autorii cu care începe semestrul II sînt de citit integral, atunci cînd este menţionat textul lor (ex.: G. Călinescu, Bietul Ioanide scl); în cazul poeţilor (menţionaţi doar cu numele), un număr de două-trei volume, oricare, din creaţia lor, este satisfăcător.

După cum svd, o serie de alţi autori au fost deja discutaţi de-a lungul liceului, ei sînt prezenţi aici pentru recapitulare, textele lor sînt cunoscute din clasele anterioare (Maiorescu, Lovinescu) sau au fost deja amintiţi (Crohmălniceanu, Ţeposu etc.), mai sus, în această bibliografie.

Studiu de caz: Simbolismul european 2.

Realizat de Panaitescu Cristian.

.