Evaluarea la disciplina Limba si literatura română în cadrul examenului national de bacalaureat 2011 Proba E. a)

Introducere

Proba scrisă la Limba si literatura română reprezintă o probă comună pentru elevii de la

toate filierele, profilurile si specializările, cu durata de 180 de minute.

Structura probei scrise la disciplina Limba si literatura română

Proba scrisă este alcătuită din trei subiecte:

1. Subiectul I are ca suport un text literar studiat/ la prima vedere care apartine

unuia dintre genurile: liric, epic, dramatic. Tipuri de itemi: semiobiectivi cu

răspuns scurt si cu răspuns elaborat.

2. Subiectul al II-lea, constând în elaborarea unui text argumentativ, are ca suport

un text de tip aforistic. Subiectul constă într-un item subiectiv de tip eseu liber.

3. Subiectul al III-lea, constând în elaborarea unui eseu structurat, vizează aspecte

de analiză tematică, structurală, stilistică, a operelor studiate ce apartin autorilor

canonici/ speciilor literare mentionate în programa de bacalaureat.

Competente de evaluat la disciplina Limba si literatura română

Prin sustinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, candidatii trebuie să

facă dovada competentelor dobândite în clasele a IX-a – a XII-a, prin raportare la

continuturile parcurse, în conformitate cu programa de bacalaureat la disciplina Limba si

literatura română, aprobată prin OMECTS nr. 4800/ 31.VIII.2010:

- Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare si a formelor exprimării scrise

compatibile cu situatia de comunicare în elaborarea unor texte diverse;

- Identificarea particularitătilor si a functiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor

tipuri de mesaje/ texte;

- Identificarea particularitătilor si a functiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor

tipuri de mesaje/ texte;

- Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite

tipuri de mesaje scrise;

- Utilizarea adecvată a achizitiilor lingvistice în producerea si în receptarea

diverselor texte scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului;

- Identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în

texte la prima vedere;

- Identificarea si analiza principalelor componente de structură, de compozitie si de

limbaj specifice textelor narative, epice si dramatice;

2

- Compararea unor viziuni despre lume, despre conditia umană sau despre artă

reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte;

- Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori si

a propriei experiente de lectură;

- Identificarea si explicarea relatiilor dintre opere literare si contextul cultural în

care au apărut acestea;

- Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc,

prin integrarea si relationarea cunostintelor asimilate;

- Identificarea structurilor argumentative în texte literare si nonliterare studiate sau

la prima vedere;

- Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare si nonliterare studiate

sau la prima vedere;

- Compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor

judecăti proprii

Precizări privind evaluarea probei scrise la disciplina Limba si literatura română

Baremul de corectare si de notare alocă un anumit punctaj fiecărui item.

Punctajul final se obtine prin însumarea celor 90 de puncte (30 de puncte pentru fiecare

tip de subiect) cu cele 10 puncte din oficiu.

Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română în cadrul examenului national de bacalaureat 2011 Proba A

Introducere

Proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orală în limba

română, reprezintă cadrul de evaluare a competentelor de receptare si de producere a

mesajului - în formă scrisă, având ca suport diverse tipuri de text, în conformitate cu

programa scolară, si în formă orală, ca tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ,

argumentativ), cu valorificarea achizitiilor dobândite la disciplina Limba si literatura

română.

Proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română are

ca finalitate evaluarea competentei de comunicare/ exprimare orală într-o situatie de

comunicare specifică, precis determinată.

Structura probei

Subiectul de examen contine un text suport cu următoarele caracteristici:

• acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de texte care să stimuleze interesul

pentru lectură;

• are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viata de zi cu zi;

• constituie un decupaj semnificativ si de sine stătător, de 160-230 de cuvinte (cu o

marjă de 5-10%, reprezentând intervalul necesar întelegerii mesajului textului),

suficient pentru îndeplinirea cerintelor de evaluare formulate;

• se înscrie în reperele precizate de programa de examen si de curriculumul

national;

• este text literar sau nonliterar, “la prima vedere”.

Textul suport este însotit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire

atât la situatia de comunicare, cât si la tema/ mesajul textului dat.

Competente de evaluat

În cadrul probei A se evaluează următoarele competente:

- întelegerea textului

- exprimarea si argumentarea unui punct de vedere

- organizarea discursului

- adaptarea la situatia de comunicare

- utilizarea limbii literare

Nivelurile de competentă sunt descrise în Grila descriptorilor competentei de

comunicare orală în limba română, prin descriptori calitativi, organizati în mod progresiv

care permit evaluarea globală, adecvată scopului criterial al evaluării competentelor

lingvistice.

Precizări privind evaluarea probei

Instrumentul normativ al evaluării competentelor lingvistice de comunicare orală este

Grila descriptorilor competentei de comunicare orală în limba română, pe baza căreia se

evaluează proba.

Examenul national de bacalaureat 2011

Proba A

MODEL

Conformarea fată de un model elaborat de o cultură nu se rezumă la învesmântarea

formelor umane, ci împrumută si aspectul unor interventii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile

craniului sau modificările danturii, machiajele ceremoniale si mutilările religioase, tunsorile sau

coafurile cu semnificatii riguroase sunt numai câteva dintre modalitătile de a actiona asupra

corpului cu scopul de a-l remodela. Aceste interventii nu sunt motivate numai de o estetică

corporală consacrată de traditiile locale. În toate civilizatiile, corpul este considerat suport al fortei

vitale, al sufletului, si devine, din această cauză, obiectul unor interpretări mitice. Tehnicile de

„prefacere” a aspectului vizibil al persoanei au, de cele mai multe ori, menirea de a corecta

formele, de a le oferi semnificatiile profunde precizate de mit. Mărcile corporale, cu functii magice

sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza orice actiune malefică orientată

împotriva persoanei, ci constituie adevărate sisteme de semne care compun aproape un limbaj. Ca

orice limbaj, nici acesta nu are sens decât în interiorul conventiilor care l-au fixat si l-au admis.

(Silviu Angelescu, Portretul literar)

[Citeste cu voce tare textul.]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul

dat:

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil functional îi apartine textul de mai sus? Motivează-ti răspunsul.

c. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi? Sustine, cu argumente, opinia

prezentată.